Geologie și carst: Platoul Ponor și Avenul cu sală

Apa care dispare și reapare

Vizitatorul nu vede doar o cascadă, ci capătul vizibil al unui sistem în mare parte ascuns: ploaia și zăpada de pe platou pătrund în calcar, circulă pe sub pământ și reapar în izbucuri. De acolo apa se desface în ramuri, dispare iar printre pietre și reizbucnește mai jos.

Platoul Ponor

Deasupra satului Tusa se întinde un platou calcaros pe care apa nu curge la suprafață, ci se pierde în ponoare. Numele platoului vine chiar de la acest fenomen. Șoseaua urcă din sat pe Dealul Ponor, spre Vârful Merișoru și Dealul Corbului.

Avenul cu sală

La câteva zeci de metri de Izbucul Mare, puțin mai sus pe versant, se deschide un aven cunoscut de speologi ca Avenul cu sală. Avenele sunt puțuri verticale periculoase: nu te apropia de margine și nu coborî fără echipament și fără pregătire speologică.

Travertinul

Apa izvorului este bogată în calcar dizolvat. Când iese la suprafață și se aerisește pe trepte, o parte din calcar se depune sub formă de travertin, roca poroasă care îmbracă bolovanii din albie și pe care s-a format cascada.

De la calcar la var

Calcarul Ponorului a hrănit și o meserie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii din Tusa ardeau var, iar din Ponor provenea cea mai mare cantitate de var din comitatul Sălaj. Povestea este în pagina despre meșteșuguri.

Alte forme carstice din zonă

Sursele turistice menționează în hotarul Tusei și Peștera Ponorului și stânca numită Piatra Ciutei, la 750–800 m altitudine.